Festin la Hilton Sibiu, în salonul Madrigal
Articol scris şi trimis de Diana Georgescu
Mărturisesc că în momentul în care am revenit în acest hotel, de acesta dată ca invitat al unui prestigios eveniment local, aveam de trecut două mari bariere: aşteptările majore faţă de serviciile hotelului (în care mai fusesem) şi reticenţa cauzată de câteva relatări nu tocmai favorabile, ale unor prieteni.
În plus, numele salonului îmi rememora un cor celebru şi multiple prânzuri şi cine incredibile, din copilăria mea, în ultra-prohibitivul Restaurant Madrigal al Hotelului Intercontinental din Bucureşti. Discrepanţa dintre foametea care cuprinsese România anilor ‘80 şi luxul care domnea în respectivul restaurant, făcea ca, pentru mine, de fiecare dată, experimentul să pară halucinant. (Dulce recunoştinţă memoriei lui Eduard, fratele tatălui, care cu ajutorul coroanelor suedeze, făcea atunci posibilă incursiunea, şlefuindu-mi înclinaţiile native, la vârsta adolescenţei.)
Mic dejun la…Golden Tulip Sibiu
Articol scris şi trimis de Diana Georgescu
Dimineaţă de iarnă, extrem de geroasă, cu record de temperatură negativă la Braşov, de -24°C.
Aceasta este ştirea zilei, difuzată de către toate canalele, prin intermediul unui televizor amplasat discret pe peretele uneia dintre camerele hotelului Golden Tulip, din Sibiu. Pilota de bună calitate şi patul confortabil asigură un somn odihnitor, iar camera de baie are tot ce-i trebuie pentru un ritual matinal revigorant. Chiar şi o notiţă care comunică doritorilor, în ce condiţii financiare pot păstra drept suvenir accesoriile, precum halatul de baie sau prosoapele.
Panorama Sibiului, admirată din liftul exterior care te conduce la restaurantul amplasat la ultimul etaj, asigură unicitatea experimentului – splendorile unui oraş medieval văzute prin sticla unui echipament ultramodern şi util.
Restaurantul scăldat în lumina dimineţii nu are nimic special. Decat priveliştea. De jur-împrejur sticlă, astfel încât ai senzaţia că dejunezi în mijlocul oraşului. Serviciul discret, de bună calitate ca şi vesela şi preparatele aflate în ea, sunt normale într-o astfel de locaţie, dar te încearcă totuşi bucuria să constaţi că sunt acolo, la locul lor.
Cât timp savurez patiseria, că despre cafea nu aş putea face această apreciere, începe să ningă şi fulgii mari fac acrobaţie în aer înainte de a ajunge la sol. De la înălţimea celor 19 etaje, ai destul timp să le admiri căderea. La sol, vechiul burg german pare încremenit în istorie, doar câte un automobil impunător face nota discordantă. În interior, miros de pâine prăjită şi cafea, zgomot discret de tacâmuri şi mult rafinament şi civilizaţie. La Sibiu, în Ana Tower.
Cine a mai comentat